joi, 11 iulie 2013

Mecanica_Sisteme de transmitere a mișcării: TRANSMISII PRIN ROȚI DINȚATEAngrenajul se defineș...

Mecanica_Sisteme de transmitere a mișcării: TRANSMISII PRIN ROȚI DINȚATE
Angrenajul se defineș...
: TRANSMISII PRIN ROȚI DINȚATE Angrenajul se definește ca mecanismul format dintr-o pereche de elemente profilate ( danturate) numite roț...

Angrenaj cu roți dințate cilindrice


TRANSMISII PRIN ROȚI DINȚATE

Angrenajul se definește ca mecanismul format dintr-o pereche de elemente profilate ( danturate) numite roți dințate. 
Angrenarea este procesul prin care două roți dințate își transmit reciproc mișcarea, prin acțiunea dinților aflați succesiv în contact. Transmisiile prin roți dințate sunt folosite pentru transmiterea momentului și a mișcării de rotație între doi arbori.
Angrenajele pot fi: 
  • cu roți dințate cilindrice
  • cu roți dințate conice
  • melc-roată melcată
AVANTAJE
  • posibilitatea realizării unui raport de transmitere constant
  • gamă largă de rapoarte de transmitere, având viteze și puteri din cele mai diferite
  • siguranță în exploatare
  • randament ridicat
  • gabarit redus
  • durată de funcționare mare
  • direcția de transmitere a mișcării poate fi orientată diferit, axele roților dințate putând fi orientate oricum în plan și în spațiu.
DEZAVANTAJE
  • CONSTRUCȚIA ȘI CONTROLUL ROȚILOR DINȚATE NECESITĂ UTILAJE, SCULE ȘI INSTRUMENTE SPECIALE
  • necesită grad de prelucrare ridicat
  • tehnologia este complicată
  • produc zgomot caracteristic, ce se amplifică odată cu creșterea vitezei periferice a roților dințate.

Transmisii cu roți dințate- imagini


Angrenaj cu roți dințate cilindrice cu dinți înclinați-angrenare interioară

mecanism roată dințată- cremalieră

Angrenaje cu  roți dințate conice cu dinți drepți și curbi


Pompa de ulei- sec țiune

Pompa de ulei

duminică, 7 iulie 2013

Transmisie prin curea


Transmisii prin curele


TRANSMISII PRIN CUREA

 Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizează transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse, prin intermediul unui element flexibil, fără sfârşit, numit curea.



Transmisie prin curea
                  Transmisiile prin curele  au rolul de a prelua si transmite  miscarea de rotatie de la o roata conducatoare la una condusa prin intermediul elemntului   flexibil  tensionat numit curea.
     În  construcţia  de aparate,  transmisia  pe  bază  de  aderenţă  foloseşte  drept  elemente  de  tracţiune  şnururi  din  bumbac  sau  nailon  cu  diametrul  cuprins  între  1,5 … 3 m,  sfori  de  cânepă  cu  diametrul  3 … 4  mm  sau  cabluri  din  sârmă  rasucită.
     Pentru  forţe  de  tracţiune  mici  se  folosesc  şnururi  din  mătase,  benzi  metalice  din  oţel  sau  bronz  fosforos.
    După  forma  secţiunii  transversale  a  elementului  de  tracţiune,  aceste  pot  fi ;
  • ·        transmisii  cu  elemente  late
  • ·        transmisii  cu  elemente  rotunde;
  • ·        transmisii  cu  lemente  trapezoidale.

     Transmisiile  cu  elemente  profilate  necesită  prelucrarea  periferiei  roţii  pentru  mărirea  suprafeţei  de  frecare.
     Există  şi  curele  articulare  realizate  din  bucăţi  mici  din  piele  identice  şi  articulate  între  ele.
Parti  componente
       Roata de curea conducatoare
       Roata de curea condusa
       Curea
       Mecanism de intindere
       Aparatori
Principiul  de  functionare
         Cureaua se monteaza tensionat intre roata conducatoare si  una sau mai multe roti  conduse
          Intinderea se poate realiza prin deplasarea rotii sau prin apasarea curelei cu o rola de intindere
          Transmiterea miscarii este determinata de fortele de frecare dintre curea si periferia rotilor
     Transmisiile  prin  curele  sunt  utilizate  atunci  când  arborele  motor  nu  poate  fi  legat  direct  de  arborele  condus.
     Cureaua  este  elementul  intermediar  flexibil  care  este  înfăşurat  atât  pe  roata  conducătoare  cât  şi  pe  cea  condusă.
     Transmisia  se  face  datorită  frecării  care  ia  naştere  intre  bandă  şi  roţi  şi  de  aceea  se  mai  numeşte  şi  transmisie  prin  aderenţă.
 1.1.         Avantaje
Avantajele  transmisiilor  prin  curea  sunt  următoarele:
·        transmiterea  energiei  şi  a  mişcării  se  face  la  distanţe  convenabile;
·        funcţionare  silenţioasă;
·        amortizarea  şocurilor  şi  a  vibraţiilor;
·        la  suprasarcini,  există  posibilitatea  patinării  curelei,  deci  are  loc  o  protecţie  a  mecanismelor;
·        costul  este  scăzut  în  raport  cu  al  altor  transmisii;
·        precizia  de  execuţie  este  relativ  scăzută.
Se comporta ca un element de siguranta(nu patineaza la supraincarcari)
Amortizeaza zgomotele si vibratiile
Se monteaza si se demonteaza usor

1.2.         Dezavantaje
Dezavantajele  acestui  tip  de  transmisii  sunt  următoarele:
·        gabarit  mare  în  comparaţie  cu  transmisia  cu  roţi  dinţate;
·        raportul  de  transmitere  nu  este  constant,  deoarece  forţa  tangenţială  este  variabilă  datorită  alunecării;
·        datorită  tensionării  curelei,  produc  încărcări  suplimentare  în  legare  şi  arbori;
·        datorită  deformaţiilor  remanente  ale  curelei,  aceasta  trebuie  refăcută  sau  chiar  înlocuită  periodic;
·        durabilitatea  este  limitată;
·        poate  provoca  încărcări  electrostatice.
Nerealizarea unor rapoarte de transmitere constante
Capacitate de transmitere limitata
Randament scazut
Capacitatea de tractiune este influentata de mediul in care functioneaza transmisisa datorita coeficientului de frecare

Domenii  de  utilizare
         La masini de ridicat si transportat
         La antrenarea arborilor cu came
         La masinile agricole


                             
Transmisii prin curele
Elementele componente ale transmisiei prin curea
Curele de transmisie

           
















































































































































































































































vineri, 5 iulie 2013

Lagare cu rostogolire

LAGĂRE  CU  ROSTOGOLIRE



Lagărele cu rostogolire se obţin prin înlocuirea cuzinetului din lagărele cu alunecare printr-un rulment.
Rulmentul este un organ de maşină care transformă mişcarea de alunecare dintre corpurile sale de rulare, în mişcare de rostogolire.
Elementele componente ale rulmenţilor sunt (fig1, fig 2):
Lagar cu rostogolire- parti componente

        -     inel exterior;
-          inel interior;
-          colivie;
-          corpuri de rulare.
Inelul exterior şi cel interior formează calea de rulare.
Corpurile de rulare au diferite forme: bile, role, ace etc.
Colivia serveşte la menţinerea unei distanţe constante între corpurile de rostogolire. Se execută din : oţeluri obişnuite, bronz, duraluminiu, materiale plastice.
Dimensiunile unui rulment sunt (fig 2):
§  d – diametrul nominal corespunzător diametrului nominal al fusului;
§  D – diametrul exterior al rulmentului corespunzător diametrului interior al corpului lagărului;
§  B – lăţimea rulmentului.
Avantajele utilizării lagărelor cu rostogalire:
-reducerea pierderilor prin frecare;
-turaţii mai mari (până la 20.000……….30.000 rot / min);
-consum redus de lubrifiant.
Dezavantaje :
-dimensiune radială mai mare decât a lagărelor cu alunecare ;
-rigiditate mai mare ;
-rezistenţă mai mică la şocuri ;
-necesită precizie mare de execuţie şi montaj.
Materiale : căile de rulare şi corpurile de rulare sunt cele mai solicitate şi de aceea se execută din oţeluri speciale pentru rulmenţi : RUL 1, RUL 2  (STAS 1456/1- 80).
Colivia se execută din : oţeluri obişnuite, bronz, duraluminiu, materiale plastice.
Se pot confecţiona prin ştanţare (presare) sau pot fi "masive" 

Lagare cu rostogolire-Curs

LAGĂRE  CU  ROSTOGOLIRE

I.             Noţiuni generale
Lagărele cu rostogolire se obţin prin înlocuirea cuzinetului din lagărele cu alunecare printr-un rulment.
Rulmentul este un organ de maşină care transformă mişcarea de alunecare dintre corpurile sale de rulare, în mişcare de rostogolire.
Elementele componente ale rulmenţilor sunt (fig1, fig 2):
Partile componente ale unui lagar cu rostogolire
Lagare cu rulmenti radiali si axiali


        -     inel exterior;
-          inel interior;
-          colivie;
-          corpuri de rulare.
Inelul exterior şi cel interior formează calea de rulare.
Corpurile de rulare au diferite forme: bile, role, ace etc.
Colivia serveşte la menţinerea unei distanţe constante între corpurile de rostogolire. Se execută din : oţeluri obişnuite, bronz, duraluminiu, materiale plastice.
Dimensiunile unui rulment sunt (fig 2):
§  d – diametrul nominal corespunzător diametrului nominal al fusului;
§  D – diametrul exterior al rulmentului corespunzător diametrului interior al corpului lagărului;
§  B – lăţimea rulmentului.
Avantajele utilizării lagărelor cu rostogalire:
-reducerea pierderilor prin frecare;
-turaţii mai mari (până la 20.000……….30.000 rot / min);
-consum redus de lubrifiant.
Dezavantaje :
-dimensiune radială mai mare decât a lagărelor cu alunecare ;
-rigiditate mai mare ;
-rezistenţă mai mică la şocuri ;
-necesită precizie mare de execuţie şi montaj.
Materiale : căile de rulare şi corpurile de rulare sunt cele mai solicitate şi de aceea se execută din oţeluri speciale pentru rulmenţi : RUL 1, RUL 2  (STAS 1456/1- 80).
Colivia se execută din : oţeluri obişnuite, bronz, duraluminiu, materiale plastice.
Se pot confecţiona prin ştanţare (presare) sau pot fi "masive".